23 decembrie: VIAŢA SFÂNTULUI NIFON, EPISCOP DE CONSTANTIANA (Ro, Gr)

Lasă un răspuns

ag-nifon

ORNAM1

În zilele împăratului Constantin cel Mare era în Constantinopol un boier al palatului împărătesc, cu numele Savatie, care era iscusit în războaie şi a fost ridicat de împărat la rangul de stratilat (general) al metropoliei. Apoi, mergând în locul acela, a fost primit de toţi cu multă cinste şi ceremonie şi mai ales de cel dintâi boier al cetăţii aceleia, cu numele Agapit, care, mergând adeseori la stratilat, avea cu sine pe fiul său, Nifon, copil ca de opt ani. Într-una din zile, vorbind cu Agapit, voievodul a întrebat dacă copilul ştie carte. El a răspuns că nu ştie, fiindcă cetatea aceasta este lipsită de dascăli. Voievodul a zis: „În Constantinopol se află dascăli iscusiţi şi dacă voieşti trimite-l la casa mea să înveţe Sfintele Scripturi”. Auzind aceasta, Agapit s-a bucurat foarte mult şi, mulţumind lui Savatie, i-a dat pe copil şi l-a trimis la Constantinopol în casa sa. Continuă să citești →

23 decembrie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA SF. 10 MUCENICI DIN CRETA (Gr, Ro, En)

Lasă un răspuns

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. 10 MUCENICI DIN CRETA

 23 decembrie 

Canon de rugăciune către Sfinţii 10 Mucenici din Creta

Troparul Sfinţilor 10 Mucenici din Creta, glasul al 3-lea:

Creta cea mult minunată să o cinstim, că a înflorit flori cin­stite, pe mărgăritarele lui Hristos, stâlpările mucenicilor. Că zece sunt la număr, ferici­ţii şi toată mulţimea demonilor au ruşinat. Pentru aceasta şi cununi au luat mucenicii lui Hristos, cei cu sufletul răbdător. Continuă să citești →

ACATISTUL SFÂNTULUI NIFON, EPISCOP DE CONSTANTIANA (23 decembrie)

Lasă un răspuns

ag-nifon-episkopos-konstantianis-01

ORNAM1

ACATISTUL SFÂNTULUI NIFON, EPISCOP DE CONSTANTIANA 

Troparul Sfântului Nifon, Episcop de Constantiana, glasul al 3-lea:

Făcându-te cinstit lăcaş al dumnezeiescului har, Nifone, te-ai arătat păstor al Bisericii, de Dumnezeu chemat; chipuri de pocăinţă ai învăţat şi te-ai îmbogăţit cu darul nepătimirii, Părinte cuvioase, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă.

Condacul 1

Iubitorului de adâncă smerenie, Cuviosului Părintelui nostru Nifon, cu evlavie să-i aducem cântare de laudă, pe care, pentru simplitatea vieţii sale smerite, Scumpul nostru Mântuitor a poruncit tuturor îngerilor şi arhanghelilor să-l pomenească neîntrerupt la jertfa lor cea înţelegătoare, şi din inimă să-i zicem: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit! Continuă să citești →

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA DUMINICA DINAINTEA NAŞTERII DOMNULUI

2 Răspunsuri

OMILIE A  MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA

LA DUMINICA DINAINTEA NAŞTERII LUI HRISTOS

(Matei 1, 1-25)

Sursa:  „KIRIAKODROMION AUGUSTINIAN” (92 predici la duminici ale Mitropolitului Augustin de Florina)

147507_arborele-iesei

Legături:

* * *

„…şi vei chema numele Lui Iisus” (Matei 1, 21)

Iubiţii mei, cât de repede trece timpul! Peste puţin timp vom sărbători pentru încă o dată marea sărbătoare a Naşterii lui Hristos. De aceea, duminica aceasta se numeşte Duminica dinaintea Naşterii lui Hristos.

***

Sfânta noastră Biserică a hotărât să se citească astăzi ca Evanghelie începutul sau primul capitol din prima Evanghelie, cea după Matei. Este un catalog al strămoşilor lui Hristos. Continuă să citești →

ARHIM. IOIL KONSTANTAROS: Lectura apostolică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului

1 Răspuns

ARHIM. IOIL KONSTANTAROS:

Lectura apostolică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului

(decembrie 2010)

Nu există pentru om o stare mai înaltă decât Credinţa. Fireşte, când vorbim despre Credinţă, nu înţelegem prin ea doar o acceptare generală a unui oarecare Dumnezeu impersonal, cum poate că mulţi tratează acest subiect. Noi o percepem ca pe o Credinţă într-un Dumnezeu personal, şi desigur Treimic, care în „explozia iubirii Sale”, creează pe om din „nefiinţă”, iar în cele din urmă, în ciuda îndepărtării şi a peregrinării lui, însuşi Creatorul său se face om, pentru a-l face pe om „dumnezeu după har”.

Şi este atât de uriaşă adâncimea şi atât de uluitoare înălţimea şi lăţimea capitolului Credinţei, din această clipă a Creaţiei până la sfârşitul istoriei, încât vrând-nevrând fiecare om se va confrunta cu el. Şi sunt atât de multe personalităţile care de-a lungul veacurilor au trăit realitatea acestei Credinţe conştiente, încât de-Dumnezeu-insuflatul apostol, „în mod doveditor” aminteşte câteva nume care luminează acest drum binecuvântat al poporului lui Dumnezeu până în momentul „naşterii lui Hristos”. Continuă să citești →

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA LA DUMINICA DINAINTEA NAŞTERII DOMNULUI

2 Răspunsuri

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA LA

DUMINICA DINAINTEA NAŞTERII DOMNULUI

Ap. Evrei 11,9-10, 32-40. 

9.Prin credinţă, a locuit vremelnic în pământul făgăduinţei, ca într-un pământ străin, locuind în corturi cu Isaac şi cu Iacov, cei dimpreună moştenitori ai aceleiaşi făgăduinţe;

10.Căci aştepta cetatea cu temelii puternice, al cărei meşter şi lucrător este Dumnezeu.

32.Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de prooroci,

33.Care prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor,

34.Au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă;

35.Unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai bună înviere;

36.Alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare;

37.Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi.

38.Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului.

39.Şi toţi aceştia, mărturisiţi fiind prin credinţă, n-au primit făgăduinţa,

40.Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea.

 Ev. Matei 1,1-25 

1.Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.2.Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui;3.Iuda a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;4.Aram a născut pe Aminadav; Aminadav a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;5.Salmon a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut pe Iobed, din Rut; Iobed a născut pe Iesei;6.Iesei a născut pe David regele; David a născut pe Solomon din femeia lui Urie;7.Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;8.Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;9.Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Iezechia;10.Iezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;11.Iosia a născut pe Iehonia şi pe fraţii lui, la strămutarea în Babilon;12.După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;13.Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;14.Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;15.Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;16.Iacov a născut pe Iosif, logodnicul Mariei, din care S-a născut Iisus, Care se cheamă Hristos.17.Aşadar, toate neamurile de la Avraam până la David sunt paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri.18.Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt.19.Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns.20.Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt.21.Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor.22.Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice:23.”Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu”.24.Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa.25.Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.

22 decembrie: VIAŢA, SLUJBA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH PETRU MOVILĂ

Lasă un răspuns

Sf. Ierarh Petru Movilă,  Mitropolitul Kievului

(22 Decembrie)

 

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

În mijlocul poporului român au odrăslit şi mulţi oameni de seamă care şi-au pus toate puterile de muncă în slujba altor Biserici şi popoare, aducându-şi o contribuţie preţioasă la renaşterea lor culturală, politică sau bisericească. Între aceştia se situează la loc de cinste şi Petru Movilă, mitropolitul Kievului, a cărui personalitate a dominat întreaga viaţă bisericească şi naţională a Ucrainei ortodoxe în prima jumătate a sec. al XVII-lea.

S-a născut la Suceava, probabil în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă, care va domni mai târziu în Ţara Românească, şi al soţiei acestuia, Marghita, călugărită ulterior sub numele de Melania. Tatăl său a avut ca fraţi pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606 şi pe Gheorghe, viitorul mitropolit. Continuă să citești →

22 decembrie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA SF. ANASTASIA (Gr, Ro, En)

1 Răspuns

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. ANASTASIA

 22 decembrie

Canon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Anastasia
 

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Anastasia, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Continuă să citești →

21 decembrie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. IULIANA (Gr, Ro, En)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. IULIANA

 21 decembrie

Nicomidia, preamărita cetate a Bitiniei, se îndeletnicea foarte mult întru slujirea idolilor, pe vremea cînd domnea Diocleţian la apus şi Maximian la răsărit, amîndoi împăraţi păgîni. În acea cetate era atunci un om bogat şi cinstit, cu numele African, care foarte mult se ţinea de păgînătatea elinească. Acesta avea o fiică, cu numele Iuliana, care, după ce a început a veni în vîrstă, a înflori cu frumuseţea şi a-şi arăta înţelepciunea şi obiceiurile cele bune, a logodit-o cu un oarecare din suita împărătească, cu numele Elevsie. Dar a amînat nunta, pînă la vremea aceea cînd ar fi mai bine a se face.

În acea vreme, fecioara auzind propovăduirea Evangheliei pentru Hristos, a crezut în taină, pentru că văzînd cerul şi pămîntul, marea şi focul, căuta pe Cel ce le-a zidit şi din zidiri s-a învăţat a cunoaşte pe Ziditorul, precum grăieşte Sfîntul Pavel: Cele nevăzute ale Lui de la zidirea lumii, din făpturi sînt văzute. Deci grăia întru sine fecioara, cea cu bună cunoştinţă, unul este Dumnezeu cel adevărat, Căruia, se cuvine a ne închina, iar idolii, cei fără suflet nu sînt dumnezei, ci locaşuri drăceşti. Ea se nevoia în rugăciuni şi în citirea dumnezeieştii Scripturi, învăţînd legea Domnului, ziua şi noaptea, în taină de tatăl său, care era mare prieten al păgînilor şi vrăjmaş al creştinilor. Continuă să citești →

21 decembrie: CANONUL SFINTEI MUCENIȚE IULIANA

CANONUL SFINTEI MUCENIȚE IULIANA

STIHIRILE SFINTEI, glasul al 4-lea

Cu roşeala sângelui vopsindu-ţi singură haina mântuirii, prealăudată şi luminată fiind de puterea Duhului, te-ai logodit Domnului, Împăratului celui fără de moarte, Care te-a păzit pe tine fără prihană şi nestricată, în veacul veacului, în cămările cereşti, ca pe o fecioară preafrumoasă şi neîntinată.

Bătăi îndurând şi focului fiind dată, răbdând sfâşierile trupului şi bărbăteşte suferind clocotirile cazanelor, nu ai fost biruită de judecată şi nici n-ai jertfit chipurilor cioplite, ci plecându-ţi grumazul lui Dumnezeu, te-ai suit la ceruri fiind ucisă cu sabia, purtătoare de cunună.

Ca o zestre prea scumpă ai adus Mirelui, mărită purtătoare de biruinţă, pe poporul cel sfânt care a crezut minunilor întru care te-ai săvârşit, arătându-te mai presus şi de chinuri şi de focul arzător şi de sfâşieri, cu biruinţa în Hristos, Cel ce ţi-a dat ţie, Fecioară, biruinţă din cer, cu putere dumnezeiască.

TROPARUL SFINTEI

Mieluşeaua ta, Iisuse, Iuliana, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine, şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine – ci ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre. Continuă să citești →

20 decembrie: SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC IGNATIE TEOFORUL (Viaţa, Canonul, Acatistul)

 SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC IGNATIE TEOFORUL

 

Traian, luînd sceptrul împărăţiei romanilor, episcop al Bisericii Antiohiei era Sfîntul Ignatie, cel cu numele şi cu lucrul purtător de Dumnezeu, care a primit scaunul după Sfîntul Evod şi care a fost după Sfîntul Clit sau Climent, cel dintîi episcop al Romei.

Se povesteşte despre acest sfînt Ignatie, de Dumnezeu purtătorul, cum că pe vremea cînd era prunc, iar Domnul nostru Iisus Hristos vieţuia într-acea vreme cu oamenii pe pămînt şi învăţa pe popoare despre împărăţia lui Dumnezeu, atunci şi părinţii acestui prunc, stînd acolo aproape în popor şi ascultînd cuvintele cele dumnezeieşti din gura Mîntuitorului şi avînd cu dînşii pe acest fiu, Domnul s-a uitat la dînşii şi, chemînd la sine pe pruncul Ignatie, l-a pus în mijloc şi, cuprinzîndu-l, l-a luat pe mîini zicînd: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra întru împărăţia cerurilor şi cine va primi pe un copil ca acesta întru numele Meu, pe Mine mă primeşte. Continuă să citești →

20 decembrie: POMENIREA SFÂNTULUI IOAN DE KRONSTADT – Viaţa, Acatistul, Învăţături – "Nu dărui celorlalţi după cum merită, ci după cum au nevoie!"

SFÂNTUL IOAN DE KRONSTADT

Nu dărui celorlalţi după cum merită, ci după cum au nevoie.

CITIŢI ŞI:

Rugăciunea este o stare de permanentă recunoştinţă. 

Rugăciunea pornită din inimă îi este de trebuinţă omului fiindcă lumina minţii noastre nu răzbeşte departe şi nu poate cuprinde în sine prea mult din lumina supremei înţelepciuni; Domnul Dumnezeu este Lumina cea nemărginită şi în lume se vădeşte noianul înţelepciunii şi atotputerniciei Sale, în timp ce în noi nu se află, ca să spun aşa, decât un strop infim din puterea şi înţelepciunea Sa, fiindcă doar atât ni s-a dat să avem în trupul nostru supus putreziciunii.  

 

* 

Viaţa Sfântului Ioan de Kronstadt

Sfântul Ioan Serghiev din Kronştadt s-a născut la 19 oc­tombrie 1829 în sătucul Sura din îndepărtata gubernie nor­dică a Imperiului ţarilor de la Marea Albă, Arhanghelsk, ca fiu al sărmanului paracliser Ilia Mihailovici Serghiev şi al Fiodorei Vasilievna. La Botez a primit, după frumoasa datină creştinească păstrată în poporul rus, numele sfân­tului în a cărui zi de pomenire se născuse, respectiv cel al Cuviosului ascet Ioan din Rila (Bulgaria, secolul XI), faţă de care va avea ulterior mare evlavie. în familie va primi educaţia religioasă ortodoxă de mare simplitate, profun­zime şi sensibilitate, tradiţională în satul rus.

Tatăl, care descindea dintr-o familie de preoţi din tată în fiu de peste 350 de ani, era mereu bolnav, decedând în 1851 în vârstă de 48 de ani. Iernile însă, el obişnuia să citească mereu întregii familii din Scriptură şi din Vieţile Sfinţilor. Mama era un exemplu de devotament şi rugăciune fierbinte şi statornică. Ea va trăi până la adânci bătrâneţi fiind marto­ra celebrităţii fiului ei, care o vizita şi consulta mereu cu respect şi veneraţie. Continuă să citești →

20 decembrie: SFÂNTUL NOU-MUCENIC IOAN CROITORUL DIN THASOS

Sfântul Nou-Mucenic Ioan Croitorul din Thasos

ioannis-o-raptis

A mărturisit la Constantinopol pe 20 decembrie 1652.

Sfântul provenea din satul Mariés din Thásos. La vârsta de 14 ani nişte săteni de-ai lui l-au adus în Constantinopol, unde l-au dat în grija unui creştin din Galata, ca să înveţe croitoria. Într-o zi maistrul lui l-a trimis la un negustor evreu, ca să cumpere nişte aţe. Din câte se pare, Ioannis nu s-a înţeles cu negustorul asupra preţului sau acesta încerca să îşi râdă de el. În acel ceas a strigat hogea de la minaret pentru rugăciunea prânzului. Atunci negustorul evreu a găsit prilej şi a început să strige cât îl ţinea gura atât către hogea, cât şi către alţi turci:

– Nu-l auziţi pe acest tânăr care ocărăşte credinţa voastră şi închinarea voastră?

Îndată ce-au auzit, turcii l-au crezut pe evreu, l-au înşfăcat pe tânărul Ioannis, l-au bătut fără milă şi l-au dus la vizir, unde au dat mărturie că Ioannis şi-a bătut joc de credinţa lor. Sfântul se jura că nu e adevărat şi că evreul l-a calomniat. Vizirul, văzând că are de-a face cu un copil, i s-a făcut milă de el şi i-a spus:     Continuă să citești →

19 decembrie: Sfântul Mucenic Bonifatie și Sfânta Aglaida, Italia

Sfântul Mucenic Bonifatie și Sfânta Aglaida, Italia

(19 decembrie)

1. Sf Mc Bonifatie 21.1

Acesta slujea la Roma unei femei bogate și desfrânate, pe nume Aglaida, viețuind cu dânsa în necurății și fărădelegi. Ei erau amândoi păgâni.

Odată, Aglaida voi să aibă în casa sa moaștele unui sfânt, spre a fi ferită de rele și de aceea îl trimise pe slujitorul ei în Asia ca să afle și să dobândească ceea ce voia.

Bonifatie luă cu sine mai mulți robi și mulțime de aur și, mai înainte de a se despărți de Aglaida, zise către dânsa:

– De nu voi putea afla vreun mucenic și vor aduce la tine în schimb trupul meu muncit pentru Hristos, oare îl vei primi cu cinste, doamna mea?

Aglaida râse de dânsul și astfel se despărțiră.

Sosind în cetatea Tars, sfântul Bonifatie văzu mulțime de creștini dați la chinuri: pe unii cu picioarele tăiate, pe alții cu mâinile scurtate, pe alții cu ochii scoși, pe alții spânzurați, pe alții munciți cu alte feluri de chinuri. Atunci inima lui Bonifatie se schimbă, se pocăi pentru viața sa păcătoasă și începu a plânge. Apoi, intrând în mijlocul creștinilor, prinse a strigă:

– Și eu sunt creștin! Continuă să citești →

19 decembrie: Sfântul Mucenic Timotei din Mauritania, Africa

Sfântul Mucenic Timotei din Mauritania, Africa

(19 decembrie)

2. Sf Mc Timotei, Mauritania, Africa 1.1Miniatură din Menologion-ul (Mineiul) împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), săvârșită în anul 985 la Constantinopol

Fiind prins de prigonitori, sfântul Timotei mărturisi că este creştin. Iar după ce a fost chinuit mult, fu aruncat în foc și astfel își dădu sufletul în mâinile Domnului. Sinaxarele păstrează locul pătimirii sale ca fiind Mauritania, aflată în nord-vestul Africii.

Sursa: http://sfintisiicoane.wordpress.com/2014/12/19/sfantul-mucenic-timotei-din-mauritania-africa-19-decembrie/